Apa de condens de la aerul condiționat provine din umiditatea aerului și are utilizări limitate, precum udarea ocazională a plantelor.
În continuare, explicăm mecanismul formării condensului la aerul condiționat, compoziția acestuia, miturile frecvente și utilizările posibile.
Ce este apa de condens de la aerul condiționat și de unde provine?
Apa de condens de la aerul condiționat este umiditatea extrasă din aerul din încăpere în timpul răcirii. Nu provine din circuitul frigorific și nu rezultă dintr-un proces de distilare.
Cum se formează și se evacuează condensul
Condensul se formează atunci când vaporii ating suprafața rece a schimbătorului de căldură din unitatea interioară și se transformă în apă. Apoi, apa este colectată și evacuată prin furtun.
Traseul apei din aerul condiționat este următorul:
- Ventilatorul unității interioare aspiră aerul cald și umed din cameră și îl trece peste evaporator;
- O parte din vapori se transformă în picături de apă;
- Picăturile rezultate se adună în tava de condens amplasată sub schimbătorul de căldură;
- Din tavă, apa curge prin conducta sau furtunul de evacuare, numit și drenaj.
Același proces explică și cum funcționează dezumidificarea cu aerul condiționat în modul Dry. Aceasta este o formă de răcire la cea mai mică treaptă de ventilație.
Cantitatea de condens variază în funcție de umiditate, temperatura din cameră și durata folosirii aparatului. Din acest motiv, același aparat poate evacua volume diferite de condens de la o zi la alta.
Ce conține apa din aerul condiționat?
Apa de condens are, în general, puține săruri minerale. Poate prelua microorganisme și impurități din aer, de pe piesele aparatului și din recipientul de colectare.
Ce arată analizele de laborator despre condensul de la aerul condiționat?
Aspectul limpede nu confirmă calitatea apei pentru consum. Analizele condensului trebuie interpretate în funcție de instalația și probele studiate.
Un studiu al Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA) a analizat condensul din patru unități, în două clădiri. Numărul mediu de bacterii heterotrofe a depășit valoarea recomandată pentru apa potabilă.
La ce poate fi folosită apa de la aerul condiționat?
Poți folosi condensul la sol pentru unele plante ornamentale necomestibile. Aparatul și recipientul trebuie să fie întreținute corespunzător, iar apa proaspăt colectată.
Apa nu se pulverizează pe frunze.
Apa de la aerul condiționat nu este bună pentru toate florile
Apa de la aerul condiționat nu este potrivită automat pentru toate florile. Are de regulă puține săruri minerale, dar compoziția și pH-ul depind de condițiile de colectare.
Pentru plantele sensibile la sărurile din apa dură, condensul poate fi folosit alternativ cu apa de la robinet.
Pe termen lung, udarea exclusivă a plantelor cu apă de condens de la aerul condiționat poate să nu asigure aportul necesar de minerale.
În plus, dacă apa de condens are bacterii, fungi sau anumite microorganisme dăunătoare, acestea pot îmbolnăvi planta.
Reutilizările condensului într-un sistem dedicat
Într-un sistem dedicat reutilizării condensului, acesta poate fi direcționat către rezervoare de toaletă, irigații sau alte aplicații nealimentare.
Pentru astfel de utilizări, cere evaluarea unui proiectant de instalații. Evită conectarea improvizată a furtunului la instalațiile casei.
Numai un specialist îți poate recomanda nivelul potrivit de filtrare și dezinfecție pentru utilizarea dorită.
Pentru ce nu trebuie folosită apa de condens?
Apa de condens netratată nu se folosește pentru:
- Băut, gătit sau prepararea cafelei, ceaiului și altor băuturi;
- Spălarea suprafețelor care intră în contact cu pielea sau alimentele;
- Igienă personală;
- Umplerea umidificatoarelor sau a echipamentelor electrice care cer completarea cu apă;
- Călcarea, apretarea sau spălarea rufelor;
- Adăparea animalelor;
- Udarea legumelor, a ierburilor aromatice sau a altor plante comestibile.
Atenție: Apa rezultată din aparatul de aer condiționat nu este potabilă
Apa colectată poate conține microbi și impurități, iar calitatea ei pentru consum nu este controlată. Folosește apă potabilă pentru băut și prepararea alimentelor.
Fierberea poate distruge mulți microbi, dar nu îndepărtează contaminanții chimici. Nici trecerea printr-o cârpă sau printr-un filtru de cafea nu garantează că apa devine potabilă.
Deși curățarea corectă a aerului condiționat reduce depunerile din aparat, aceasta nu certifică apa pentru băut.
Câtă apă produce un aparat de aer condiționat?
Cantitatea de apă de condens produsă de un aparat de aer condiționat și evacuată prin furtunul de drenaj depinde de umiditatea din aer.
Ghidul EPA WaterSense arată că volumul de condens depinde de sarcina de răcire, umiditate și debitul de aer. Capacitatea în BTU/h nu stabilește un debit fix de apă.
Volumul crește când aerul din încăpere este cald și umed și scade când aerul este uscat.
Atenție: Dacă vezi că apare apă pe perete sau pe pardoseală, sub unitatea interioară, oprește imediat aparatul.
Un specialist poate stabili de ce curge aerul condiționat în casă. Cauza poate fi drenajul, un montaj deficitar, formarea gheții sau depunerile de pe filtre.
Mituri frecvente despre apa de condens de la aerul condiționat
Mit: apa de condens provine din agentul frigorific
Apa și agentul frigorific circulă pe trasee diferite. Agentul frigorific circulă într-un circuit închis și etanș, separat de aerul din cameră și de tava de condens.
Apa evacuată prin drenaj provine exclusiv din umiditatea aerului climatizat.
Mit: apa de condens este apă distilată și curată
Distilarea presupune fierberea apei și condensarea vaporilor într-un circuit controlat, care separă apa de contaminanți.
Condensarea pe evaporatorul unui aparat de aer condiționat nu îndeplinește aceste condiții.
Conținutul redus de minerale este singura caracteristică pe care condensul o are în comun cu apa distilată.
Mit: Capacitatea în BTU determină cantitatea de condens produsă
Capacitatea nominală în BTU/h arată câtă energie termică poate transfera aparatul într-o oră.
Un aparat cu o capacitate mai mare poate lucra cu un debit de aer mai mare și poate evacua mai mult condens, însă raportul dintre BTU/h și litri nu este fix.
Acesta variază odată cu umiditatea aerului, temperatura setată, condițiile din spațiu și durata de funcționare.
Cum colectezi condensul fără să afectezi drenajul aparatului?
Așază un recipient curat și stabil sub capătul accesibil al furtunului, fără să modifici poziția acestuia. Dacă evacuarea este greu accesibilă, cere ajutorul unui montator.
Capătul furtunului trebuie să rămână liber, deasupra apei din recipient, pentru a nu împiedica evacuarea condensului.
Iată câteva recomandări generale:
- Verifică dacă evacuarea are capătul liber și apa curge fără obstacole;
- Așază recipientul sub evacuare, într-un loc inaccesibil copiilor și animalelor;
- Golește recipientul înainte ca apa să ajungă la capătul furtunului;
- Aruncă apa dacă are culoare sau particule vizibile;
- Folosește condensul în aceeași zi.
Nu păstra condensul colectat mai mult de o zi. Apa stagnantă favorizează dezvoltarea microorganismelor, chiar dacă recipientul pare curat.
Colectează condensul doar de la un aparat curat, cu filtrele întreținute corect. Ghidul de pregătire pentru sezonul cald include verificări utile înaintea utilizării intense.
Ce trebuie să reții despre reutilizarea condensului
Apa de condens provine din umiditatea extrasă din aer în timpul răcirii și are puține minerale, dar nu este nici potabilă, nici sterilă.
Singura utilizare casnică prudentă este udarea la sol a plantelor ornamentale necomestibile cu apă proaspăt colectată de la un aparat întreținut corect.
Orice altă reutilizare presupune un sistem de filtrare și dezinfecție a condensului, recomandat de un specialist.